Si sa nu uitam trecutul…

Si sa nu uitam trecutul, sa nu uitam legenda,

Mitul, cavalerii, intelepciunea acelor vremuri

Demult apuse-n valul ce ne-a luat, puratat

Peste timp si spatiu, un prezent

Ce adapost nu ne confera, nici ajutor nu ne ofera...

Sa nu uitam povestea, copilaria, magia,

Nuanta de gri ce da culoarea,

Din vremuri de demul apuse-n valul ce ne-a luat, purat

Peste timp si spatiu, un prezent

Ce adapost nu ne confera, nici ajutor nu ne ofera...

Sa nu uitam nici binele, nici raul,

Ce-n complementaritate coexista,

Si paradoxal, poveste trista,

Se mutileaza pentru ciclul ce exista

In lupta dintre ele,

In vremuri nu demult apuse,

Transpuse-n viata noastr-a tuturor,

Caci lupta cea mai veche

Nu v-ajunge-odata la final

Caci pentru-acel umil, banal,

Cerc al regenerarii sacre,

Echilibrul este-acum biruitor!

Sa nu uitam nici marsavia, nici onoarea

Nici ochiul ce-ntretaie zarea,

Nici pumnul ce din roca scoate

Sabia al carei destin strabate...

Sa nu uitam nici umbra ce-nconjoara

O lume-n treaga cu-a ei sfoara,

Sa nu uitam pe cel ce nu-i vazut

Ca-n toiul nopti el a aparut

Si mai adanca-i rana otravitului pumnal

Din mana amicului far’ de egal...

Luati aceaste vorbe de demult

Calauza in drumul ce-a-nceput...